FIŞA MONOGRAFICĂ A COMUNEI CUT
Scurt istoric
Comuna Cut este amplasată în zona sud-estică a judeţului Alba, pe malul drept al râului Secaş, şi la cca. 2 km de DN1. În componenţa acestei unităţi administrative intră doar satul Cut, în urma unui referendum local, care a dus la desprinderea satului Cut din mai vechea comună Câlnic .
Cadrul fizic-geografic, precum şi descoperirile arheologice înregistrate în această zonă , confirmă faptul că pe teritoriul comunei Cut au existat, de-a lungul timpului, condiţii din cele mai bune pentru stabilirea şi dezvoltarea comunităţilor umane din preistorie până în zilele noastre. Teritoriul comunei Cut a fost locuit din cele mai vechi timpuri, cunoscând o dezvoltare importanta mai ales în evul mediu.
Prima atestare documentară pentru localitatea Cut este datorată unui document de la 1291, localitatea fiind cunoscută în evul mediu şi după numele maghiar Kutfalva, ce se traduce ca satul fântânii, dar şi prin numele german Kokt.
Pentru evul mediu timpuriu pe teritoriul satului Cut este atestată arheologic o aşezare ce aparţine populaţiei autohtone, fiind datată în sec. XI-XII şi făcând parte din teritoriul numitului voievodat de Bălgrad. Aşezarea nu a fost cercetată arheologic, până la acest moment.
Din păcate, pentru perioada medievală, datele istorice referitoare la satul Cut lipsesc, ceea ce ar putea presupune că deşi întemeierea unei aşezări în acest loc are loc destul de timpuriu – la sf. sec. XIII, doar din evul mediu târziu satul apărând cu mai multe date, între care apare şi familia nobiliară Bethlen, ce deţine aici un conac ridicat în secolul XVIII.
În ce priveşte istoria satului Cut pentru perioada modernă (sec. XIX - începutul secolului XX), aceasta se concentrează în jurul marii familii nobiliare de origine română Albini, a cărei casă memorială se poate regăsi astăzi pe uliţa principală a satului – obiectiv care ar putea deveni unul din principalele puncte de interes turistic şi cultural, pentru localitate, dacă avem în vedere faptul că din conacul Bethlen nu se mai regăseşte decât o construcţie refăcută într-o manieră nouă, neconformă cu aspectul iniţial al obiectivului istoric. Astfel, între 1892-1895, Septimiu Albini participă la mişcarea memorandistă – cea mai importantă acţiune politică a transilvănenilor între 1849-1918.
Participarea locuitorilor din Cut la primul Război mondial este marcată prin monumentul dedicat eroilor căzuţi în lupte, ridicat în centrul satului iar eroilor din al-II-lea Război mondial li s-a ridicat un monument la intrarea în cimitir prin grija preotului paroh Nistor Adrian .
Evenimentele complexe prilejuite de Marea Unire de la 1 decembrie 1918, au surprins la Cut, mai mult tulburări legate de problemele sociale ale ţăranilor, decât acţiuni patriotice. Astfel, la 5 noiembrie 1918, ţăranii din Cut au silit pe arendaşul Ilie Brate să le predea moşia de 800 iugăre a Seminarului din Blaj. În primele zile ale lunii decembrie 1918, ţăranii au atacat moşiile Seminarului din Blaj, pentru reprimarea acţiunii acestora fiind trimisă o gardă de la Sebeş, care a împuşcat un tânăr, a arestat 3 ţărani şi a bătut mai mulţi locuitori. La 24 decembrie 1918 au fost desfiinţate gărzile naţionale din Cut şi Măgina, în urma hotărârii Consiliului Dirigent.
În ce priveşte construirea bisericii din Cut , biserica cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în perioada 1980-1990, pe locul bisericii mai vechi. Cu această ocazie, probabil s-a distrus şi vechiul iconostas, cunoscut din consemnări mai vechi, şi care nu mai apare la biserica nouă.
Unitatea administrativ teritorială Cut a avut în perioada de existenţă o evoluţie caracteristică unei localităţi din zona de şes unde activitatea de bază a localnicilor o constituie agricultura, iar după revoluţie micii investitori nu au întârziat să apară cu precădere în domeniul agricol .În anul 2004 din comuna Cîlnic s-a desprins localitatea Cut care a fost desemnată prin Legea 84/2004 teritoriu administrativ de sine stătător.
2. Plasarea geografică
Comuna Cut este aşezată pe un platou al cărui relief este format din dealuri şi şes .
Coordonatele geografice ale localităţii sunt:
45 43 21 - 46 12 14 latitudine Nord
23 39 28 - 25 46 32 longitudine Est
Comuna este aşezată în partea de sud-est a judeţului Alba . Delimitarea teritoriului administrativ se face astfel:
- la nord se află comuna Daia Română ;
- la vest se află municipiul Sebeş ;
- la est se află comuna Şpring ;
- la sud se află comuna Câlnic .
Teritoriul administrativ al comunei Cut are o suprafaţă de 2763,82 ha (27,64 Km) reprezentând 0,44% din suprafaţa judeţului . Fragmentarea reliefului este moderată cu altitudini modeste (Vf .Dealul Gorganului 442 m.)
2.1. Forme de relief
În teritoriu se deosebesc formaţiuni geologice aparţinând Podişului Secaşelor , ca parte a Podişului Transilvaniei. Morfologic se prezintă sub forma unui relief de podiş cu o structură de ansamblu în care se deosebesc două etaje structurale :
-unul prelaramic alcătuind fundamentul constituit din şisturi cristaline şi formaţiuni sedimentare până la cretacicul superior inclusiv.
-altul postlaramic reprezentând umplutura depresiunii până în policen când se ajunge la colmatarea depresiunii Transilvaniei, aceasta evoluând mai departe ca uscat supus acţiunii agenţilor externi.
Dispoziţia reţelei hidrografice a dus la formarea teraselor şi luncilor cu depunerile corespunzătoare .
2.2.Monumente ale naturii
Pe suprafaţa administrativă a comunei nu se întâlnesc forme bizare de relief.
Zonele morfologice ale comunei :
-Zona colinara ( în partea de nord a comunei) ,
-Zona de luncă (adiacentă pârâului Secaş)
-Zona depresionară (se încadrează în depresiunea Apoldului) .
2.3.Pericole naturale
Fenomenele fizico-geologice sunt determinate de morfologia terenului,de acţiunea factorilor exogeni , asupra acestuia ,cursurile de apă , în special a celor torenţiale,clima (îngheţ ,dezgheţ},cât şi activitatea atropică . Eroziuni de maluri sunt depistate pe cursul pârâului Secaş şi a văilor din zonă . Alunecarile de teren au fost constatate sub forma activă în extravilanul şi chiar în intravilanul localităţii.{cea mai activa zona , pe dealul bisericii , a fost consolidată şi nu mai prezintă nici un fel de risc .}.În zona de luncă , pârâul Secaş în decursul anilor a produs revărsări ale apelor în unele perimetre cu caracter catastrofal.
2.4..Hidrografie
Apele de suprafaţă , sunt date de Valea Satului ,care se varsă în râul Secaş ,care străbate comuna . Debitele maxime se produc primăvara , 55mc/s la Staţia Hidrometrică ,Cunţa situată în amonte de localitate .Valea Cutului are caracter torenţial ,vara aproape seacă , iar iarna îngheaţă total.
2.5.Geologia si conditii geotehnice
Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atât de morfologia terenului, de acţiunea factorilor exogeni asupra acestuia: cursurile de apa (în special a celor torenţiale), clima (îngheţ, dezgheţ), cât şi de activitatea antropica.
- Eroziuni de maluri (ravene)
Depistate pe cursul pârâului Secaş şi pe principalelor văi torenţiale tributare principalelor cursuri de apă din zonă .
- Inundaţii
Datorită localizării teritoriului administrativ Cut în general în zona de luncă a pârâului Secaş, în decursul anilor terenurile au suferit şi suferă în continuare de pe urma revărsării apelor, în multe perimetre, având uneori caracter catastrofal.
Unele perimetre au fost protejate cu lucrări de îndiguiri, regularizări etc., altele continuă să fie zone expuse inundaţiilor şi necesită o atenţie deosebită în acest sens. Există în continuare zone expuse inundaţiilor prin torente sau revărsări ale principalelor cursuri de apa .
- Alunecări de teren
Erodarea şi alterarea sedimentelor prin acţiunea factorilor exogeni, transportarea şi depunerea produselor rezultate au creat depozite deluviale care, supuse factorilor atmosferici (ploi, îngheţ - dezgheţ, activitatea torenţială) produc fenomene de alunecare
2.6..Clima
Temperatura medie anuală este de peste 9 grade C., cu uşoare modificări .Maxima de temperatură medie anuală în luna iulie este de 21 C, iar mimim în luna ianuarie de -3,3 C.
Ca urmare a schimbărilor climaterice din ultimii ani zăpada din punct de vedere cantitativ şi a duratei ei este un fenomen tot mai rar întâlnit pe toată perioada sezonul hibernal.
Un bun prilej de recreere o constitue pentru localnici o ieşire la pădure ( în imediata ei apropiere se munceşte la înalţarea unui frumos schit ) , sau pe malul Secaşului.
Zona Cutului este străbătută de cute diapire ,apele subterane din zonă sunt clorurosodice , încă neutilizate dar excelente în tratarea diferitelor boli.( reumatice).
2.7.Soluri. Vegetatie .Fauna
Solurile
Tipurile de soluri care se întâlnesc în zonă sunt : cernoziomurile de toate tipurile,solurile aluvionare, solurile brun roşcate de pădure, soluri negre de fineaţă umedă , soluri sărăturoase,lacovişti.
Pe aceste tipuri de soluri culturile specifice sunt : grâul,porumbul,cartoful,plante furajere, viţa -de -vie.
Vegetaţia si fauna
Vegetaţia specifică teritoriului administrativ al comunei Cut este relativ bogată , în componenţa pădurii, întâlnim : stejarul,gorunul,fagul,paltinul de câmp,carpenul,alunul.
Pajiştile au o răspândire mai mare şi sunt reprezentate prin specii mezofile şi xeromezofile.(colilia,murar,iarba pinului ,sânzienele ,cicoarea ,mohorul ,păpădia şi muşeţelul).
Fauna sălbatică o reprezintă caprele roşii de pădure,iepurii,mistreţii,lupii,vulpile,şi păsările (vrabia ,ciocănitoarea ,mierla ,cucul ,bufnita ,uliul porumbar , sturzul , stăncuţa , prigoria.
2.8.Căi de comunicaţii ce străbat teritoriul administrativ al comunei :
-Calea ferată , dubla neelectrificata care face legătura între Sebeş şi Sibiu ,
-Drumul Judeţean DJ 106 M,
-D.N..1 la 2 km.de centrul comunei .
Comuna Cut este alcătuită din: -localitatea reşedinţă de comună , Cut .
La o distanţă de 46 km. spre sud se află municipiul Sibiu , la 12 km sud –vest municipiul Sebeş, iar la 25 Km.nord municipiul Alba Iulia .
3.Populaţia comunei
3.a.Sex, vârstă , reşedinţă .
La recensământul din 2002, populaţia localităţii Cut avea o structură demografică excedentar feminină (mai mult cu 54 femei), respectiv 654 femei la 600 bărbaţi. Dezechilibrul între sexe e inegal distribuit pe grupe de vârstă: până la 54 ani există un excedent masculin datorat supranatalităţii masculine pe de parte, şi tendinţei mai mari de migrare a femeilor prin căsătorie (mai mult cu 24 persoane). Populaţia îmbătrânită a comunei este feminizată (la grupele de vârstă peste 60 ani, există mai mult cu 84 femei decât bărbaţi).
Structura pe grupe de vârstă
Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea nivelului de îmbătrânire al populaţiei. După cum se observă din graficul de mai jos, populaţia cu vârsta între 0 -19 ani a scăzut în efectiv, cea adultă 15 - 64 ani a scăzut prin migraţia spre urban, iar populaţia peste 65 ani este într-un proces lent de creştere. În această creştere recunoaştem procesul de îmbătrânire demografică care s-a generalizat atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Cele mai importante modificări sunt de remarcat la grupa de vârstă 20-64 ani, ceea ce semnifică procesul intens de migrare spre urban la populaţia activă economic. De asemenea, un fapt remarcabil este reducerea cu doar 24 persoane a grupei de vârstă tinere, semn de stabilitate demografică.
Între 1992 şi 2002 nu s-au produs schimbări semnificative în structura pe grupe de vârstă: ponderea populaţiei tinere, 0-19 ani a rămas aceeaşi, 21%, cea adultă a scăzut ca pondere de la 58 la 55% pe seama creşterii ponderi celor în vârstă cu 3% (de la 21 la 24%).
În cifre absolute, scăderea efectivului de populaţie tânără a fost de 24 persoane, reducere cu 8% din efectivul din 1992. Numărul redus de populaţie născută după 1990 cu un comportament reproductiv modern, caracterizată de o mai mare determinare spre migraţie în contextul liberei circulaţii a persoanelor, va avea o contribuţie demografică mai scăzută faţă de generaţiile anterioare. Populaţia cu vârsta peste 64 ani a crescut în cifre absolute faţă de 1992 cu doar 5 persoane, ceea ce reprezintă o creştere de ~2%. Stabilitatea structurii pe grupe de vârste în cei 10 ani intercenzitari reprezintă un semn de vitalitate şi stabilitate demografică, o premisă pozitivă pentru dezvoltarea localităţii
0-19 20-64 peste 65
1977 453 1029 264
1992 293 794 296
2002 269 684 301
2002/1992 -24 -110 5
Faţă de ponderea grupelor de vârstă din mediul rural, populaţia comunei este mai îmbătrânită, 30% bătrâni faţă de o pondere de 26% în judeţ. Datorită ponderii mari a persoanelor în vârstă, ponderea tinerilor este redusă.
2002 Total populaţie Populaţia de 0 - 14 ani Populaţia de 15 - 59 ani Populaţia de 60 ani şi peste
Număr % Număr % Număr %
Total judeţ 382747 66886 17,5 240027 62,7 75834 19,8
URBAN 220123 37402 17,0 148697 67,6 34024 15,5
RURAL 162624 29484 18,1 91330 56,2 41810 25,7
CUT 1254 207 16,5 672 53,6 375 29,9
Piramida vârstelor
Piramidele vârstelor reprezentate pentru recensămintele din 1977, 1992 şi 2002 permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populaţiei în ultimele 3 decenii.
Piramida vârstelor din 1977 este imaginea unei populaţii care scade în efective mai ales prin creşterea ratei migraţiei, migraţie care cuprinde mai ales segmentele de populaţie tânără la vârsta fertilităţii. Populaţiile născute după război au un efectiv redus, revigorarea demografică intervenind odată cu măsurile pronataliste promulgate prin decretul din 1967.
Neregularităţile piramidei din 1977 rezultă din fluctuaţiile determinate de măsurile împotriva avortului cu începere din 1966 (Decret 770/1966), măsura politică care a fost precedată de liberalizarea avortului (Decret 463/1957) ce a determinat efective reduse de populaţie născute între 1958-1962. Comportamentul demografic al populaţiei odată cu măsurile pronataliste din 1966 se va stabiliza în următorii ani. Politica pronatalistă se continuă cu noi măsuri în 1974 şi 1984. Există variaţii mari în efectivele de populaţie pe grupe de vârstă, fiind greu de identificat o tendinţă demograică sigură. Contrar fenomenelor demografice de reducere a natalităţii prin liberalizarea avortului de după 1990, la Cut se constată efective mai mari faţă de perioada precedentă 1983-1987. Explicaţia rezidă în corelarea natalităţii cu migraţia care s-a redus substanţial după 1990.
Piramida anului 2002 arată fenomene demografice în desfăşurare: îmbătrânirea populaţiei şi excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani, menţinerea efectivelor de populaţie tânără care înseamnă o anumită stabilitate a populaţiei la vârsta fertilităţii şi reducerea bazei piramidei faţă de vârf, fapt care va pune în viitor problema înlocuirii simple a generaţiilor.
Schimbări structurale şi în volumul populaţiei pot fi observate comparând piramidele din 2002 şi 1992. În cei 10 ani intercensitari, procesele demografice de reducere a natalităţii, de scădere a efectivului de populaţie fertilă şi de migrare internă şi externă au dus la diminuarea populaţiei tinere. Scăderile se înregistrează la bărbaţi în special, la primele grupe de vârstă. Tendinţele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului populaţiei tinere. Imaginea comparativă (graficul de mai jos) a celor două recensăminte arată modificările în structură şi volum: scăderi de efective de populaţie de vârstă preşcolară şi şcolară, ale tinerilor cu vârsta între 15-29 ani, creşteri ale efectivelor de adulţi (40-49 ani) datorită restructurărilor din anii 90, aceştia având în acea perioadă 30, respectiv 40 ani, scăderea numărului de persoane între 55-65 ani şi creşterea celor peste 65 ani. În viitor aceste tendinţe de diminuare a populaţie se vor manifesta şi se vor accentua mai ales pentru grupele tinere (0-19). Datorită efectivelor mari de populaţie cu vârsta între 40-49 ani, comuna se va confrunta în viitor cu un mare număr de persoane la vârsta pensionării, dar active ca forţă de muncă în agricultură. Comuna Cut este o aşezare de tip adunat, asemeni aşezărilor din Valea Secaşului, bine conectată la nodurile de transport feroviare (1 km) şi auto (2 km). Faţă de centrul urban cel mai apropiat, Sebeş se situează la 10km. Este relativ aproape de Sibiu, situat la 49 km, centru economic important al Transilvaniei, care a atras şi atrage forţă de muncă. La recensământul din 2002 populaţia comunei Cut număra 1254 locuitori, din care 654 femei (52,2%) şi 600 bărbaţi (47,8%). Populaţia comunei a fost caracterizată după 1990 de fenomenul de migrare spre urban, mai ales al tinerilor spre centrul urban cel mai apropiat, aflat în plină dezvoltare economică - Sebeş.
Faţă de recensământul din 1977, populaţia comunei a scăzut de la 1746 la 1391 în 1992, cu 355 persoane, ceea ce reprezintă aproape 1/4 din populaţia satului în 1977 (-20%). Această reducere s-a datorat procesului intensiv de migrare dinspre rural spre centrele urbane aflate în plină industrializare. Al II-lea val de migrare s-a produs după 1990, scăderea între recensăminte fiind mai redusă, cu 137 locuitori (-9,8%). Situaţia de tranziţie economică, declinul a numeroase obiective industriale de stat, creşterea în ritm lent a sectorului privat a însemnat o cerere scăzută pe piaţa forţei de muncă şi desigur, restructurări de personal. Consecinţa directă a fost stabilizarea populaţiei active în sat şi întoarcerea de la oraş la sat. Acest fenomen s-a manifestat din 1997 în România, însă în comuna Cut nu a însemnat intrări semnificative de populaţie datorită numeroaselor investiţii în oraşul Sebeş care au absorbit forţa de muncă disponibilă. Oraşul Sebeş reprezintă un pol important de dezvoltare şi de influenţă pentru comunele apropiate.
Populaţia comunei Cîlnic (incluzând şi Cutul) în ansamblu s-a redus puternic în prima parte a anilor ’90 prin plecarea masivă a etnicilor germani, numărul acestora reducându-se de la 677 în 1977, la 49 în 1992 şi doar 5 în 2002.
3.c.. Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei comunei Cut era în 2002 de 9.5 locuitori/kmp, valoare apropiată de a comunei Cîlnic, valoare ce situează localitatea în grupa comunelor cu cea mai redusă densitate, a V-a , în ierarhia densităţii ocupării teritoriului din judeţul Alba.
3.d.Starea educaţiei şi calificării .
Nivelul de instruire este relevant pentru calitatea resurselor umane din comunitate şi arată potenţialul de dezvoltare al acesteia. Capitalul uman este cea mai importantă variabilă în procesul dezvoltării. Structura populaţia de 10 ani şi peste după nivelul de învăţământ al instituţiei absolvit arată că majoritatea locuitorilor din comună au absolvit doar şcoala elementară 52,4%. Doar o mică parte din populaţie a absolvit o formă de învăţământ superior, respectiv 2%, aceeaşi valoare ca media din rural în judeţ (2%). Ponderea celor ce nu au absolvit o şcoală în total populaţie este mai ridicată decât cea din mediul rural sau urban, 7,1% faţă de 6,9 (rural), respectiv 3,7% (urban). Aceasta se explică prin plecarea masivă a celor care sunt bine instruiţi în centrele urbane bine dezvoltate din judeţ.
Cut Populaţia de 10 ani şi peste Superior de lungă şi scurtă durată Postliceal şi de maiştri Liceal Profesional şi de ucenici Gimnazial Primar Fără şcoală absolvită
1135 23 13 167 205 51 595 81
% Cut 100 2,0 1,1 14,7 18,1 4,5 52,4 7,1
% Rural judeţ 100 1,8 1,4 13,8 17,5 32,9 25,4 6,9
% Urban judeţ 100 8,2 4,5 26,9 17,7 23,2 15,0 3,7
3.e..Evolutia populaţiei :
ANUL 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2006
Populaţia localităţii Cut 2063 1922 1768 1746 1391 1254 1254
Definit în literatura de specialitate ca diferenţă între numărul născuţilor vii şi cel al decedaţilor într-un an, acest indicator relevă creşterea sau diminuarea naturală a populaţiei.
Efectivul populaţiei este influenţat de sporul natural, continuu negativ din 1990, spor care se va menţine astfel în viitor. Nu este de anticipat o creştere a efectivului de populaţie tânără care să genereze o creştere a numărului de născuţi vii.
Pentru viitor, aşa cum arată situaţia demografică din celelalte ţări europene, şansele de revigorare demografică prin creşterea numărului de naşteri vor fi scăzute, tendinţa fiind de
reducere continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă. Revitalizarea populaţiei se va face prin fluxul de imigranţi tineri din urban.
3f. şi g.Migraţia şi navetismul
Comuna Cut are o populaţie declarată în totalitate de naţionalitate română..
Dintr-un total de 1254 locuitori recenzaţi în 2002, 484 persoane, respectiv 38,6%, o reprezenta populaţia activă. Aşa cum arată tabelul de mai jos, 91% din persoanele active erau ocupate, restul de 19% fiind persoane neocupate aflate în căutarea unui loc de muncă. Populaţia inactivă număra 721 persoane, adică 57% din total era formată din elevi şi studenţi (24%), pensionari (52,7%), persoane casnice (5,8%), persoane întreţinute (13,7%).
Aproape jumătate din populaţia comunei este ocupată în agricultură, 40,7%. O pondere mare a populaţiei este ocupată în industria prelucrătoare, la unităţile industriale din oraşul Sebeş. O pondere redusă a populaţiei este ocupată în comerţ, administraţie, învăţământ şi sănătate. Pe teritoriul comunei există magazine, mici unităţi de prelucrare a lemnului, textile,
Majoritatea populaţiei comunei este salariată, ~60%, în martie 2002 exista un singur întreprinzător, reprezentând 0,2% din populaţia din totalul populaţiei, 69 lucrători pe cont propriu (14,3%) şi 125 lucrători familiali în gospodăria proprie (26%).
După localizarea locului de muncă, majoritatea populaţiei lucrează în aceeaşi localitate, 260 persoane faţă de 223 care au loc de muncă în altă localitate din mediul urban sau rural apropiat. 94% din numărul total al navetiştilor lucrează în mediul urban, respectiv oraşul Sebeş. La data recensământului doar o persoană lucra în străinătate.
Din punct de vedere a structurii demografice care împarte populaţia după grupele de vârstă în populaţie activă (20-64) şi inactivă (0-19 ani şi peste 65 ani) raportul de dependenţă arată schimbări negative, explicate printr-un proces lent de îmbătrânire demografică. La recensământul din 1992, 100 persoane active “întreţineau” 74 persoane inactive iar în 2002, numărul persoanelor susţinute economic a crescut la 83 persoane. Raportul “ascunde” pe de altă parte tendinţa de reducere a efectivului de tineri prin scăderea ratei natalităţii, reducerea numărului de adulţi prin migrare, astfel că prin comparaţie creşte segmentul celor inactivi economic.
Anul Total populaţie Populaţie inactiva (0-19) şi peste 65 ani Populaţie activa (20-64 ani) Raport dependenţă economica
1992 1383 589 794 100 persoane active susţin economic 74 persoane inactive
2002 1254 570 684 100 persoane active susţin economic 83 persoane inactive
Nivelul de instruire este relevant pentru calitatea resurselor umane din comunitate şi arată potenţialul de dezvoltare al acesteia. Capitalul uman este cea mai importantă variabilă în procesul dezvoltării. Structura populaţia de 10 ani şi peste după nivelul de învăţământ al instituţiei absolvite arată că majoritatea locuitorilor din comună au absolvit doar şcoala elementară 52,4%. Doar o mică parte din populaţie a absolvit o formă de învăţământ superior, respectiv 2%, aceeaşi valoare ca media din rural în judeţ (2%). Ponderea celor ce nu au absolvit o şcoală în total populaţie este mai ridicată decât cea din mediul rural sau urban, 7,1% faţă de 6,9 (rural), respectiv 3,7% (urban). Aceasta se explică prin plecarea masivă a celor care sunt bine instruiţi în centrele urbane bine dezvoltate din judeţ.
Cut Populaţia de 10 ani şi peste Superior de lungă şi scurtă durată Postliceal şi de maiştri Liceal Profesional şi de ucenici Gimnazial Primar Fără şcoală absolvită
1135 23 13 167 205 51 595 81
% Cut 100 2,0 1,1 14,7 18,1 4,5 52,4 7,1
% Rural judeţ 100 1,8 1,4 13,8 17,5 32,9 25,4 6,9
% Urban judeţ 100 8,2 4,5 26,9 17,7 23,2 15,0 3,7
Populaţia comunei Cut va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situaţiei economico-sociale:
- Reducerea numărului de tineri şi creştere numărului persoanelor în vârstă va afecta înlocuirea simplă a generaţiilor;
- Îmbătrânirea populaţiei va pune probleme pentru asigurarea corespunzătoare cu servicii sociale şi medicale;
- Stabilitatea populaţiei şi implicit dezvoltarea economică locală este condiţionată de construirea autostrăzii care va trece foarte aproape de localitatea Cut şi de dezvoltarea în continuarea a centrului urban Sebeş. Este posibil ca în prezenţa acestor doi factori, locuitorii să fie determinaţi să rămână în localitate şi să facă naveta;
- Scăderea efectivelor de copii preşcolari şi şcolari va conduce la reducerea personalului din învăţământ;
- Creşterea în viitor a problemelor sociale şi economice legate de populaţia cu vârsta peste 65 ani;
- Ponderea mare a persoanelor care nu au absolvit nici o şcoală şi a celor ce au absolvit doar învăţământul primar, persoane care sunt în general ocupate în agricultură care nu reprezintă potenţial pentru diversificarea activităţilor economice locale datorită lipsei calificării ;
Mărimea foarte mică a localităţii din punct de vedere demografic (se numără printre cele mai mici din judeţ - a 12-a ca efectiv de populaţie) va determina în continuare creşterea gradului de dependenţă economică faţă de centrul urban Sebeş şi şanse reduse pentru realizarea de programe de dezvoltare.
3.h.Structura etnică
Comuna Cut are o populaţie declarată în totalitate de naţionalitate română..
4.Locuirea
Comuna Cut nefiind decât de curând reînfiinţată , nu deţine încă toate obiectivele de utilitate publică, corespunzătoare şi echipate în conformitate cu prevederile P.A.T.N. – Reţeaua de localităţi.
Proprietatea asupra terenurilor, circulaţia terenurilor şi obiective de utilitate publică, situaţia obiectivelor de utilitate publică se prezintă astfel:
- Sediul Poliţiei se află într-o locaţie improprie desfăşurării activităţii;
- Căminul Cultural funcţionează într-o clădire proprie în stare mediocră;
- Biserica ortodoxă dispune de un sediu aflat în stare bună;
- Şcoala generala funcţionează în spaţii proprii în stare bună;
- Grădiniţa funcţionează într-o clădire nouă ataşată şcolii .
- Biblioteca comunală funcţionează în clădirea căminului la etaj , accesul fiind uşor dificil , datorită scărilor de acces şi a spaţiului restrâns pentru activităţi .
-501 locuinţe, suprafaţa locuibilă este de 14,30 mp/locuitor
-Starea fondului construit este bună şi foarte bună în proporţie de 49,30 %;
-Locuinţele în stare rea sunt în proporţie de 18,78%;
-După anul 1980 au fost construite 40 de case, 7,20 %;
-Un număr de 73 case nu sunt locuite – 14,57%;
-Suprafaţa locuibilă este de 14,90 mp/locuitor;
PROBLEME:
- Lipsa de resurse financiare a proprietarilor, atât publici cât şi privaţi în întreţinerea şi reabilitarea fondului construit pe care îl deţin în proprietate sau administrare.
Zone de locuit
Zona centrală - ZC1- care corespunde şi unităţii teritoriale de referinţă UTR1, este prin tradiţie situată în centrul localităţii, pe axul principal de circulaţie şi dezvoltare al acesteia, cumulând cele mai importante servicii publice, administrative, culturale şi de învăţământ, alături de comerţ, servicii şi locuinţe. Destinaţia terenurilor, funcţiunile, echiparea şi modul de construire trebuie să fie în concordanţă cu importanţa acestei zone.
Restul echipamentelor publice izolate sunt dispersate pe teritoriul localităţii Cut.
Zona pentru locuinţe şi servicii - ZM1- care corespunde şi unităţii teritoriale de referinţă UTR2, este o prelungire spre nord a zonei centrale, pe axul principal de circulaţie, având un caracter unitar preponderent locuinţe şi funcţiuni complementare. Este o zonă reprezentativă, în care se recomandă sprijinirea iniţiativelor particulare de relotizare a terenurilor excedentare, impunerea unor cerinţe minime privind condiţiile de construire păstrând caracterul arhitectural al zonei, întreţinerea locuinţelor şi anexelor, creşterea atractivităţii pentru turism prin conservarea şi punerea în valoare a tradiţiilor, a spaţiilor plantate, arhitecturii locale specifice.
Zona pentru gospodărie comunală - ZGC- care corespunde şi unităţii teritoriale de referinţă UTR3, cuprinzând cimitirul – GC - amplasament la marginea de est a localităţii lângă biserica ortodoxă precum şi zona construcţiilor aferente echipării tehnico – edilitară – TE- în vestul localităţii şi trupuri în sud-vestul şi estul teritoriului administrativ.
Zona de gospodărie comunală cuprinde cimitirul,. Pentru cimitire este necesar acces auto, un spaţiu de grupare ceremonială şi acces pietonal iar spaţiile verzi vor fi amenajate în cadru delimitat de împrejmuire.
S-au instituit ZONE DE PROTECŢIE SANITARĂ – perdele de protecţie 50m - care presupune interdicţie definitivă de construire.
-
5.Economic
Categoria de teren Total comună Localitate
Cut
Teren arabil lucrat 1431 1431
Teren arabil nelucrat 159 159
Păşuni (islazuri) 556 556
Fâneţe 366 366
Vii şi pepiniere viticole 122 122
Livezi 1 1
Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră 33 33
Ape şi bălţi 32 32
Construcţii 36 36
Drumuri şi căi ferate 40 40
Alte suprafeţe (terenuri degradate si neproductive) 159 159
5.a.Suprafaţă totală teren
hectare
5.b.Suprafaţă totală cultivată , tipuri de culturi
Planta cultivată Suprafaţa (ha)
Grâu 124
Porumb 480
Cartof 18
Sfeclă 5
Lucernă 50
Ogoare 744
Legume 10
5.c.Efectivul de animale al comunei
Exploataţia Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Măgari şi catâri Iepuri Păsări Familii de albine
Exploataţiiindividuale 94 890 2240 5 32 2 300 6780 170
Societăţi agricole - - - - - - - - -
Societăţi agroindustriale - - - - - - - - -
Asociaţii agricole - - - - - - - - -
Cooperative - - - - - - - -
5.d.Gospodăriile care deţin terenuri agricole
Avem un număr de 445 gospodării , dintre care conform cu suprafaţa deţinută avem :
- PÂNĂ LA 1 HA.:42
-ÎNTRE 1-2 HA.: 61
-ÎNTRE 2-3 HA.: 113
-ÎNTRE 3-5 HA.: 155
-ÎNTRE 5-10 HA.: 62
-PESTE 10 HA.: 12
5.E.DOTĂRI CU UTILAJE ÎN GOSPODĂRII :
DOTĂRI AGRICOLE NUMĂR
TRACTOARE PÂNĂ LA 45 CP 8
TRACTOARE PESTE 45 CP 18
PLUGURI PENTRU TRACTOR 23
PLUGURI CU TRACŢIUNE ANIMALĂ 30
GRAPE CU TRACŢIUNE ANIMALĂ 20
SEMĂNĂTORI CU TRACŢIUNE ANIMALĂ 6
BATOZE PENTRU CEREALE PĂIOASE 3
COSITORI CU TRACŢIUNE MECANICĂ 7
REMORCI PENTRU TRACTOR 12
AUTOVEHICULE PENTRU TRANSPORT MARFĂ 8
CARE ŞI CĂRUŢE 30
5.F.TRANZACŢII VÂNZĂRI ŞI CUMPĂRĂRI (ANIMALE ŞI PRODUSE ) :
Produsul VÂNZĂRI ,NR.GOSPODĂRII VÂNZĂRI , CANTITATEA CUMPĂRĂRI ,NR.GOSPODĂRII CUMPĂRĂRI, CANTITATEA
VACI 10 12 8 9
CAI 6 6 - -
OI, MIEI 7 1780 - -
CAPRE - - - -
PORCI 130 220 340 700
LAPTE 26 25.000 litri 410 15.000litri
LÂNĂ 7 2500 kg. - -
OUĂ 40 15.000 buc. 320 18.000 buc.
MIERE 5 350 kg. 230 28o kg.
LEGUME 20 15.000 kg. 310 12.000kg.
FRUCTE 5 1500 kg. 250 10.000 kg.
PORUMB 10 15.000 kg. 75 18.000 kg.
GRÂU 15 8.000 kg. 60 7.000 kg.
CARTOFI 120 24.000 kg. 40 7.000 kg.
LEMN - - 410 2050 tone
TEREN 5 4 ha. 5 4 ha.
TABEL : TRANZACŢII CU TERENURI , ANIMALE ŞI PRODUSE ÎN GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI ÎN 2010
5.G. POTENŢIAL INDUSTRIAL (FIRME , ASOCIAŢII , PIEŢE , ŞOMAJ , POPULAŢIE ACTIVĂ ) ŞI MEŞTEŞUGURI SPECIFICE ZONEI.
Pe raza comunei funcţionează următoarele unit. economice :
TOTAL:
Societăţi comercile:5
S.R.L. :7
P.F.A. :20
A.F.:12
Magazine de alimentaţie publică :5
Piaţă de produse agroalimentare :-
Din totalul populaţiei , populatia activă ocupă aproximativ jumătate ,intre care cel mai mare procent sunt peste 35 de ani .Ţinând cont că 145 persoane sunt plecate la munca în străinătate , în comunitate rămân 453 persoane active . Dintre acestea 33 persoane sunt în şomaj , dintre care 15 bărbaţi şi 18 femei.
6. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI CULTURAL AL COMUNEI
Tipul de casă care predomină la ora actuală în localitatea Cut ,este aidoma celei săseşti din zonă . Interiorul casei ţărăneşti tipic se poate viziona în cadrul colecţiei « ILIE MOISE » şi a colecţiei din expoziţia deschisă în decembrie 2006 în cadrul Casei Parohiale.În localitate mai sunt puţine familii care respectă interiorul casei tărăneşti de odinioară.
Pe raza comunei nu sunt obiective turistice naturale care să prezinte interes.
O constucţie cu o bogată carte de vizită ,datată din anul 1730 este Conacul Bethlen, readus la viaţă de Parohia Ortodoxa Cut, actualmente Casă parohială cu expoziţie etnografică.
Biserici , mănăstiri , monumente .
Datorita unor oameni cu suflet mare în primul rând omului de afaceri Ilie Paştiu , s-au pus bazele unui aşezământ monahal , într-o deosebită zonă ,pe raza comunei cu posibilităţi destul de bune de acces : Schitul « SFANTUL SILUAN ATHONITUL » cu Hramul în ziua de 24 septembrie.
Biserica Ortodoxa din Cut o ctitorie a anilor 1979-1991,impresionează prin măreţia construcţiei şi este rodul strădaniei locuitorilor din comuna Cut şi a părintelui paroh din acea perioadă Galaţă Ioan . Hramul bisericii este « Buna vestire » sărbătorit la 25 martie.
Activităţi turistice
Turismul cultural este legat de existenţa obiectivelor medievale, clădiri monument şi alte resurse culturale, istorice şi naturale, care fac atracţia pentru aceste meleaguri. Obiectivul turismului cultural este acela de a vizita acele locuri şi activităţi definitorii pentru o comunitate şi istoria sa, aici fiind incluse resursele culturale, istorice, naturale şi cele legate de viaţa şi activitatea unor personalităţi.
Poziţia comunei Cut în apropierea municipiului Sebeş, a municipiului Alba Iulia, reşedinţă de judeţ şi a unei importante artere rutiere naţionale şi europene DN1-E81 şi a viitoarei autostrăzi, rolul său particular în teritoriu ca făcând parte dintr-o zonă declarată de interes naţional şi existenţa obiectivelor cu valoare de patrimoniu printre care amintim Conacul Bethlen, fac din această zonă un important punct de atracţie, dar din păcate insuficient valorificat. Se poate dezvolta aici în bune condiţii un turism cultural, iar turismul montan şi rural poate juca un rol important datorită amplasării geografice a comunei şi localităţilor învecinate.
Ocupaţii tradiţionale
În comuna Cut activităţile economice tradiţionale sunt legate de agricultură şi creşterea animalelor, viticultura şi apicultura .De asemenea activităţi tradiţionale sunt confecţiile metalice, textile,prelucrarea lemnului. Meşteşuguri populare tradiţionale nu se mai practică ,deşi mai sunt femei pricepute în ţesut ,cusut şi croitorie.
Între elementele de civilizaţie populară putem să specificăm moara ţărănească cu o vechime de peste un secol care funcţionează şi la ora actuală pusă în funcţiune de un motor electric.
Edificii Culturale
Colecţii :- doua interioare de casă ţărănească ,în cadrul « Colecţiei Ilie Moise » şi a colecţiei de la Casa Parohială.
Căminul Cultural- construit în 1954, actualmente necesită lucrări de modernizare şi întreţinere pentru care nu există suficienţi bani. Singura sursa de venit pentru cămin este autofinantarea. Ca infrastructură căminul dispune la ora actuală de apă curentă , grupuri sociale , a fost înlocuită instalaţia electrică şi introdus trifazicul . Este necesară repararea şarpantei , recompartimentarea bucătăriei şi a circuitului alimentelor , înlocuirea geamurilor şi a uşilor , placarea cu gresie a coridoarelor , echiparea pentru a asigura un sistem de încălzire centralizat , eventual climatizarea sălii , echiparea cu boiler , hote electrice , aragaze , alte electrocasnice pentru desfăşurarea în bune condiţii a meselor organizate , nunţilor , zugrăvitul exterior . Căminul dispune de veselă şi mobilier , pentru a găzdui maxim 400 de persoane .
Expoziţii permanente : Casa Parohială construită în anul 1730 cu Expoziţia etnografică,inaugurată în decembrie 2006.
Biblioteca comunala a fost desfiinţată in anul1968 , iar fondul de carte a fost transferat la comuna Câlnic. Numai în anul 2006 după reînfiinţarea comunei , s-a trecut la transferul fondului de carte şi amenajarea spaţiului bibliotecii .Locaţia în care este amenajată biblioteca este improprie datorită accesului riscant şi a spaţiului limitat de depozitare a cărţilor. În acest moment datorită măririi fondului de carte din donaţii, şi a dotării cu calculatoare este necesară schimbarea locaţiei .
Discoteci- sunt organizate în mod sporadic , la marile sărbători de peste an şi cu ocazia Balului strugurilor , la mijlocul lunii septembrie.
Vânătoare , pescuit , drumeţie
Fauna sălbatică o reprezintă cervidele (capre roşii de pădure), iepurii, mistreţii, lupii, vulpile şi păsările (sturzul, stăncuţa, vrabia, fazanul, prigoria, ciocănitoarea, mierla, cucul, bufniţa, uliul porumbar). Râul Secaş este la ora actuală puţin populat cu peşte . Ca itinerar de drumeţie se recomandă traseul până la schit sau lunca Secaşului .
7. ECHIPAREA TEHNICĂ A COMUNEI
Alimentarea cu apă
În prezent localitatea Cut, nu este echipată cu un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Majoritatea locuitorilor din localitate îşi asigură apa de băut, spălat şi pentru îngrijirea animalelor de pe lângă casă din fântânile individuale situate în incinta gospodăriilor.
La ora actuală lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă a localităţii Cut, care să funcţioneze în bune condiţii implică utilizarea în scopuri potabile a unor ape necorespunzătoare calitativ, obţinute prin exploatarea pânzei de apă freatică.
Canalizarea
Localitatea Cut nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere. Soluţia de canalizare pentru prezent o constituie haznalele de tip rural pentru majoritatea gospodăriilor individuale . Apele pluviale de pe teritoriul localităţii se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri amplasate pe marginea drumului, care apoi se descarcă în râul Secaş.
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere, dar şi a unui sistem de colectare a apelor pluviale, determină apariţia următoarelor probleme:
· poluarea pânzei de apă freatică, care în prezent este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor;
· evacuarea apelor pluviale din zonele joase se face defectuos fie datorită absenţei rigolelor şi şanţurilor de scurgere fie datorită întreţinerii lor necorespunzătoare.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a localităţii Cut se realizează din Sistemul Energetic Naţional, prin intermediul liniei electrice de medie tensiune LEA 20 kV, care străbate zona .
Consumatorii casnici, social-edilitari şi agenţii economici sunt alimentaţi cu energie electrică prin intermediul a 4 posturi de transformare ( PTA 1, PTA 2, PTA CAP, PTA VII ) amplasate pe teritoriul localităţii.
Posturile de transformare existente sunt bine distribuite pe teritoriul localităţii, reuşind astfel să alimenteze în condiţii corespunzătoare toţi consumatorii existenţi.
Reţeaua de joasă tensiune de 0,4 kV destinată consumatorilor este în general bună şi este montată pe stâlpi de beton şi lemn.
Iluminatul public stradal se realizează prin intermediul corpurilor fluorescente montate pe stâlpi.
Traseele reţelei electrice şi amplasamentele posturilor de transformare se găsesc pe planul cu echiparea tehnico-edilitară a localităţii Cut.
Principala disfuncţionalitate legată de alimentarea cu energie electrică a localităţii Cut este dată de lipsa iluminatului public stradal pe o distanţă de cca. 610 m între Cut – sat şi gară.
Menţionăm că în prezent gara Cut nu este racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică.
Telefonie şi televiziune
Localitatea Cut este racordată la Sistemul Internaţional de Telecomunicaţii prin intermediul unei centrale telefonice digitale GOLDSTAR, amplasate în localitate, cu o capacitate totală de 396 linii.
În prezent, în localitatea Cut mai există 250 abonaţi telefonici , la telefonia fixă. Capacitatea actuală a centralei telefonice poate rezolva eventualele cereri de instalare a noi posturi telefonice care vor apare în viitor.
Reţelele telefonice din localitate ce leagă centrala telefonică de abonaţi sunt aeriene, montate pe stâlpii de alimentare cu energie electrică sau în unele cazuri pe stâlpii proprii din lemn. De pe reţeaua Romtelecom avem 150 abonaţi la internet , iar telefonia mobilă asigură semnal pentru reţelele : Orange , Vodafone , Cosmote .
Semnalul TV ce poate fi recepţionat pe raza comunei este TVR 1,TVR 2,iar reţeaua de
cablu TV asigură difuzarea a aproximativ 30 de programe . Biblioteca Comunală este parteneră a programului Biblionet , fiind dotată pentru comunitate cu 4 calculatoare , cu acces gratuit la internet , imprimantă , scaner , video proiector , etc.
Alimentarea cu gaze naturale
În prezent localitatea Cut nu este echipată cu reţele de distribuţie a gazelor naturale.
Soluţia utilizată în prezent pentru încălzire şi prepararea hranei o constituie combustibilul solid (lemn de foc) şi gazul petrolier în proporţie de 60% din numărul de gospodării.
Cantitatea anuală de combustibili utilizaţi la nivelul localităţi este:
combustibil solid (masă lemnoasă) 6168 to/an
butelii GPL 309x3701 buc/înc./an
Principalele probleme care apar la aprovizionarea cu combustibil solid şi lichid la nivelul localităţii Cut sunt:
cantitatea insuficientă şi calitatea necorespunzătoare a combustibilului solid, care a condus la tăieri abuzive din fondul forestier;
disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu combustibil solid ( este adus de la distanţe mari 50 – 60 km ) şi lichid (butelii de aragaz).
Gospodărie comunală
În prezent în localitatea Cut nu este amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer, colectarea şi transportul făcându-se de către o firmă de salubritate în baza contractelor de prestări servicii încheiate cu locuitorii.
Depozitarea aleatoare a resturilor menajere a determinat apariţia următoarelor probleme:
- formarea de focare de infecţie ( miros şi aspect urât ), care duc la degradarea mediului înconjurător;
- depozitarea gunoaielor de-a lungul cursurilor de apă duce, în cazul ploilor abundente, la apariţia inundaţiilor.
Căi de comunicaţii ce străbat teritoriul administrativ al comunei :
· -Calea ferată care face legătura între Sebeş şi Sibiu ,
· -Drumul Judeţean DJ 106 M,
· -D.N..1 la 2 km.de centrul comunei ..
La o distanţă de 46 km. spre sud se află municipiul Sibiu , la 12 km sud –vest municipiul Sebeş, iar la 25 Km.nord municipiul Alba Iulia .
Comuna Cut este situată în partea de sud-est a judeţului, iar limita ei sudică e străbătută de calea ferată dublă neelectrificată Sibiu- Vinţu de Jos.Pe raza comunei funcţionează o haltă C.F.R., fără personal angajat. Comuna este deservită de drumul judeţean D.J.106 M , care este în momentul de faţă în stare bună . Celelalte drumuri locale satisfac o parte din necesităţile actuale , însă podurile au o capacitate gabaritică redusă .
8.Aspecte sociale din comunitate
8.a.Învăţământ
În comuna Cut avem ca instituţii de învăţământ : Învăţământ preşcolar : 1 grădiniţă
Şcoală cu clasele I-VIII : 1
Nr. total elevi: 70
Nr. preşcolari : 35
Cadre didactice : 17
Educatoare : 2
Laboratoare : 3
Săli de clasă : 7 şi 2 grădiniţa
Există un laborator de infor. dotat cu 12 calcul
8.b. Sport, recreere , agrement , infrastructură , manifestări
În comună există un număr de 2 biblioteci , dintre care 1 la şcoală cu aproximativ 1000 de volume şi o bibliotecă comunală cu 5900 de volume . În dotarea bibliotecii comunale există de asemenea : 5 calculatoare , 1 imprimată , 1 scanner , 1 videoproiector , 15 albume de diafilme , acces gratuit la internet pentru public.
Terenuri sport : 2 ( 1 la şcoală şi 1 comunal) . Există o echipă de fotbal locală care activează în campionatul judeţean II , există în faza de finalizare vestiare la baza sportivă a comunei . Avem un cămin cultural şi o expoziţie etnografică în Conacul Betleen , actualmente casa parohială . Expoziţia etnografică cuprinde obiecte tradiţionale de uz caznic şi gospodăresc , piese de port popular tradiţional , obiecte bisericeşti şi carţi vechi. Pe teritoriul comunei există o biserică ortodoxă cu hramul Buna vestire şi un schit monahal , Sf.Siluan Athonitul în faza de construcţie .
Ca evenimente culturale anuale avem :
Ziua Cutului –aproximativ la 15 August,
Butea junilor , la sărbătorile de iarnă ,
Concursul de colinde : O ce veste minunată ,
Hramul bisericii Buna vestire la 25 martie
Hramul schitului Sf. Siluan Athonitul la 25 Septembrie .
La aceste sărbători locale se apelează la portul popular tradiţional , atât de către oamenii în vârstă cât şi de către tineri constituiţi în grup vocal şi formaţie de dansuri . Viaţa culturală a comunei se află pe pe o curbă ascendentă. Prof. univ.dr. Ilie Moise , fiu al satului , etnolog şi folclorist cel ce a donat bibliotecii comunale aproximativ 1000 de volume îşi lansează aici cu regularitate noile apariţii editoriale .
Formaţii artistice :1 la Centrul Catehetic.
8.c.Sănătate
Starea de sănătate a populaţiei comunei este asigurată de 2 medici de familie şi 2 cadre sanitare medii . Avem două puncte sanitare umane şi unul veterinar , precum şi unul farmaceutic. Nu au existat în ultimii ani epidemii majore care să afecteze populaţia sau animalele.
8.d. Grupuri vulnerabile
Nu există pe raza comunei , toţi locuitorii sunt bine integraţi în comunitate . Nu avem cetăţeni declaraţi de etnie romă .
9.Mediul şi ecologia
Surse de poluare
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere, dar şi a unui sistem de colectare a apelor pluviale, determină apariţia următoarelor probleme:
Ř poluarea pânzei de apă freatică, care în prezent este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor;
Ř evacuarea apelor pluviale din zonele joase se face defectuos fie datorită absenţei rigolelor şi şanţurilor de scurgere fie datorită întreţinerii lor necorespunzătoare.
Identificarea surselor de poluare
Pe întreg teritoriul problemele de poluare sunt în principal cele legate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere. Eroziunile de maluri depistate, în general pe cursurile superioare ale văilor torenţiale vor trebui combătute prin:
Ř curăţirea albiilor torenţilor de produsele de eroziune pentru a se evita lărgirea anuală a văilor;
Ř corectarea cursului torenţilor acolo unde este posibil (reducerea meandrelor);
Ř îndiguirea zonelor celor mai afectate de eroziune;
Ř executarea de lucrări pentru ruperi de pantă ale torenţilor.
Inundaţii – protejarea zonelor din teritoriu afectate de revărsări ale apelor .
Ř executarea de lucrări de curăţire a albiilor de sedimentele transportate şi depuse;
Ř corectarea şi regularizarea cursului râurilor şi torenţilor prin reducerea, pe cât posibil, a meandrelor;
Ř îndiguiri şi corectări ale coronamentelor digurilor.
Alunecările de teren - surse potenţiale de risc pentru construcţiile executate în aceste zone pot fi combătute prin:
Ř efectuarea de studii geotehnice şi hidrogeologice cu caracter special ; concluziile rezultate din aceste studii vor sta la baza măsurilor de combatere sau stabilizare (consolidare) a terenurilor afectate de aceste fenomene ;
Ř executarea de construcţii în aceste zone de risc trebuiesc precedate de studii geotehnice specifice care să stabilească condiţiile şi procesele tehnologice de execuţie pentru fiecare caz în parte;
Ř evitarea executării unor lucrări de excavaţii la baza versanţilor, lucrări ce ar putea avea ca urmări declanşarea unor alunecări;
Ř stoparea fenomenelor de alunecare poate fi realizată , în prima fază , prin corectarea pantei versanţilor şi taluzurilor şi plantarea acestora cu vegetaţie arboricolă , diminuându-se în acest fel pătrunderea apelor de suprafaţă în teren, care, în mod inevitabil, pot duce la declanşarea de alunecări;
Ř stabilizarea alunecărilor de teren superficiale cu fascine;
Ř stabilizarea alunecărilor active, în zonele afectate de acestea sau în care urmează a fi construite, cu ziduri de sprijin sau prin consolidare în adâncime cu coloane de beton armat, etc.
Gestionare deşeuri
În prezent în localitatea Cut nu este amenajat un punct de colectare a gunoiului menajer, colectarea şi transportul făcându-se de către o firmă de salubritate în baza contractelor de prestări servicii încheiate cu locuitorii.
Depozitara aleatoare a resturilor menajere a determinat apariţia următoarelor probleme:
Ř formarea de focare de infecţie ( miros şi aspect urât ), care duc la degradarea mediului înconjurător;
Ř depozitarea gunoaielor de-a lungul cursurilor de apă duce, în cazul ploilor abundente, la apariţia inundaţiilor.
