 |
SCOPUL PROGRAMULUI BIBLIONET: ACCESUL GRATUIT LA INFORMAŢII |
marți, 14 mai 2013
BIBLIONET LA BIBLIOTECA COMUNALA CUT , ALBA
miercuri, 9 mai 2012
FIŞA MONOGRAFICĂ A COMUNEI CUT DIN 2007
FIŞA MONOGRAFICĂ
Comuna Cut este asezata pe un platou al carui relief este format din dealuri si ses.Coordonatele geografice ale localitatii sunt:
45 90 latitudine Nord
23 40 longitudine Est
Comuna este asezată în partea de est a judetului Alba.Delimitarea teritoriului administrative se face astfel:
- la nord se afla comuna Daia Romana
- la vest se afla municipiul Sebeş
- la est se afla comuna Spring
- la sud se afla comuna Cilnic
Teritoriul administrative al comunei Cut are o suprafata de 2763,82 ha(27,64 Km)reprezentind 0,44% din suprafata judetului.Fragmentarea reliefului este moderata cu altitudini modeste (vf.Dealul Gorganului 442 m.)
1. Cai de comunicatii ce strabat teritoriul administrative al comunei :
-calea ferata care face legatura intre Sebes si Sibiu
-drumul communal DC 47
-D.N..1 la 2 km.de centrul comunei
Comuna Cut este alcatuita din: -localitatea resedinta de comuna Cut
La o distanta de 46 Km. spre sud se afla municipiul Sibiu,la 12 Km sud –vest municipiul Sebes iar la 25 Km.nord municipiul Alba Iulia.
2.Evolutia populatiei
ANUL 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2006
Populatia localitatii Cut 2063 1922 1768 1746 1391 1254 1254
Populatia este in mare majoritate de nationalitate romana,romii sunt integrati destul de bine in societate si nu au statut aparte,iar populatia s-a declarat 99% de religie ortodoxa.
Activitatea de baza a localnicilor o constituie agricultura,cresterea bovinelor,ovinelor si porcinelor.
Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea S.C.Valahia S.R.L.-productie de mobile pentru export unde exista aproximativ 100 de angajati( o parte sunt veniti din comunele vecine Cilnic,Girbova).Timplaria este profesia de baza in industria zonei,avind navetisti la Sebes la intreprinderile de profil,confectii textile si pielarie,prelucrari mecanice,transporturi,dar o buna parte a tineretului sunt plecati la lucru in strainatate: Spania,Italia,Cipru,Germania.
3.Autoritatea administrative
Sediul Primariei : CUT str. Principala nr. 29
Telefon : 0258745111 , 0258745113
Telefon fax :0258745113
E-mail : Primariacut@yahoo.com
Site-ul comunei :www.comunacut.ro
Blog biblioteca : Biblioteca-Cut. blogspot.ro
Primar :MUTU VASILE
Persoana de contact pentru relaţii asupra fişei monografice: Cimpean Vasile, bibliotecar .
4.Aspecte geologice
În teritoriu se deosebesc formaţiuni geologice apartinind Podisului Secaselor,ca parte a Podisului Transilvaniei. Morfologic se prezinta sub forma unui relief de podis cu o structura de ansamblu in care se deosebesc doua etaje structurale :
-unul prelaramic alcatuind fundamentul constituit din sisturi cristaline si formatiuni sedimentare pina la cretacicul superior inclusiv.
-altul postlaramic reprezentind umplutura deprediunii pina in policen cind se ajunge la colmatarea depresiunii Transilvaniei, aceasta evoluind mai departe ca uscat supus actiunii agentilor externi.
Dispozita retelei hidrografice a dus la formarea teraselor si luncilor cu depunerile corespunzatoare.
Pe suprafata administrativa a comunei nu se intilnesc forme bizare de relief.
Zonele morfologice ale comunei :
-Zona colinara (in partea de nord a comunei)
-Zona de lunca(adiacenta piriului Secas)
-Zona depresionara(se incadreaza in depresiunea Apoldului)
5.Clima
Temperatura medie anuala este de peste 9 C cu usoare modificări .Maxim de temperatura medie anuala in luna iulie este de 21 C,iar mimim in luna ianuarie de -3,3 C.
Ca urmare a schimbarilor climaterice din ultimii ani zapada din punct de vedere cantitativ si a duratei ei este un fenomen tot mai rar intilnit pe toata perioada sezonul hibernal.
Un bun prilej de recreere o constitue pentru localnici o iesire la padure(in imediata ei apropiere se munceste la inaltarea unei frumoase manastiri)sau pe malul Secasului.
Zona Cutului este străbătută de cute diapire ,apele subterane din zona sunt clorurosodice ,incă neutilizate dar excelente în tratarea diferitelor boli.( reumatice).
Dorim sa initiam si sa permanetizam in data de 15august « Intilnirea cu fii satului » sau , « Ziua Cutului »
6.Hidrografie
Apele de suprafata, sunt date de valea Satului,care se varsa in riul Secas,care strabate comuna. Debitele maxime se produc primavara, 55mc/s la Statia Hidrometrica ,Cunta situata in amonte de localitate.Valea Cutului are caracter torential,vara aproape seaca iar iarna ingheata total.
7.Vegetatia
Vegetatia specifica teritoriului administrativ al comunei Cut este relativ bogata ,in component padurii, intilnim : stejarul,gorunul,fagul,paltinul de camp,carpenul,alunul.
Pajistile au o raspindire mai mare si sunt reprezentate prin specii mezofile si xeromezofile.(colilia,murar,iarba pinului,sinzienele,cicoarea,mohorul,papadia.musetelul)
Fauna salbatica o reprezinta caprele rosii de padure,iepurii,mistretii,lupii,vulpile,si pasarile(vrabia,ciocanitoarea,mierla,cucul,bufnita,uliulporumbar,sturzul,stancuta,prigoria.
Pericole naturale
Fenomenele fizico-geologice sunt determinate de morfologia terenului,de actiunea factorilor exogeni,asupra acestuia,cursurile de apa,in special a celor torentiale,clima(inghet ,dezghet},cat si activitatea atropica. Eroziuni de maluri sunt depistate pe cursul piriului Secas si a vailor din zona. Alunecarile de teren au fost constatate sub forma activa in extravilanul si chiar in intravilanul localitatii.{cea mai activa zona este pe dealul Bisericii.}.In zona de lunca,paraul Secas in decursul anilor a produs revarsari ale apelor in unele perimetre cu caracter catastrofal.
8.Solurile
Tipurile de soluri care se intilnesc in zona sunt : cernoziomurile de toate tipurile,solurile aluvionare, solurile brun roscate de padure, soluri negre de fineata umeda, soluri saraturoase,lacovisti.
Pe aceste tipuri de soluri culturile specifice sunt : griul,porumbul,cartoful,plante furajere, vita de vie.
9.Aspecte ale geografiei populatiei.
Prima mentiune documentara despre CUT dateaza din anul 1291,dar vestigii ale trecutului,(ceramica arsa de origine romana si ceramica din epoca bronzului)au fost scoase la lumina zilei pe teritoriul comunei.
Legendele amintesc că în acest loc Traian ( Troian) l-ar fi invins in ultima lupta pe Decebal. Aici calul lui Traian ar fi baut apa dintr-un izvor iar acesta ar fi spus să se ridice un sat care sa se numeasca « fund de vale », unul din sensurile cuvintului, « CUT » in limba slava.
Rezonantele culturale sunt la fel de bogate astfel Septimiu Albini-director al revistei Tribuna,secretarul Comitetului National Roman ,semnatar al Memorandumului,autor al primei monografii folclorice editata in anul 1887.
Dr. Ilie Daianu,nascut in Cut in anul 1868 :
-Director al ziarului “Dreptatea”din Timisoara
-in 1895 preia conducerea ziarului” Tribuna” din Sibiu.
-din 1902 vreme de un deceniu redacteaza la Cluj “Ravasul”
- protopop al Clujului din 1902 , vreme de aproape 40 de ani
- deputat si senator
- autor a unui insemnat numar de scrieri istorice,literare si bisericesti.
Numar de gospodarii.
-501 locuinte, suprafata locuibila este de 14,30 mp/locuitor
- starea fondului construit este buna si foarte buna in propriatate de 49,30%.
- nr de gradinite una(spatiu inchiriat)
- nr scoli medii una
10.Tipul de asezare traditional
Localitatea Cut apartine zonei de ses cu vatra satului adunata, cu functiune agricola in principal,iar in plan secundar este un centru de cazare a activelor pentru localitatile invecinate.Teritoriul administrativ al comunei Cut face parte din zona de influenţă a centrului cu rol de echilibru –Municipiul Sebeş.
Gospodăria ţărănească tipică din Cut este alcatuită din următoatele corpuri de clădiri :-casa de locuit cu dependinte ,grajdul,şura,coteţul pentrul porci,coteţul pentru găini, şopron şi fântâna.
Tipul de casa care predomină la ora actuală în localitatea Cut ,este aidoma celei săseşti din zonă . Interiorul casei taranesti tipic se poate viziona in cadrul colectiei « ILIE MOISE » si a colectiei din expozitia deschisa in decembria 2006 in cadrul Casei Parohiale.În localitate mai sunt puţine familii care respectă interiorul casei taranesti de odinioara.
Pe raza comunei nu sunt obiective turistice naturale care sa prezinte interes.
O constuctie cu o bogata carte de vizita ,datata din anul 1730 este Conacul Bethleem, readus la viata de Parohia Ortodoxa Cut, actualmente casa parohiala cu expozitie etnografica.
11. Edificii religioase
Datorita unor oameni cu suflet mare in primul rind Ilie Pastiu s-au pus bazele unui asezamint monahal,intr-un colt de rai,pe raza comunei cu posibilitati destul de bune de acces : Schitul « SFANTUL SILUAN ATHONITUL » cu Hramul in ziua de 24 septembrie.
Biserica Ortodoxa din Cut o ctitorie a anilor 1979-1991,impresioneaza prin maretia constructiei si este rodul stradaniei locuitorilor din comuna Cut si a parintelui paroh din acea perioad Galaţă Ioan. Hramul bisericii este « Buna vestire » sărbătorit la 25 martie.
12. Edificii Culturale
Colectii :- doua interioare de casa taraneasca ,in cadrul « Colectiei Ilie Moise » si a colectiei de la Casa Prohiala.
Caminul Cultural- construit in 1954, actualmente necesita lucrari de modernizare si intretinere pentru care nu exista suficienti bani. Singura sursa de venit pentru camin este autofinantarea. Anul trecut (2006) datorita alunecarilor de teren din zona bisericii a servit drept locas de cult in camin oficiindu-se liturgiile in zilele de duminica si in sarbatori. Mai recent tinerii constituiti in « Butea Junilor »işi rezerva dreptul de folosinta asupra localului pe perioada 15 Noiembrie-8 Ianuarie .
Expozitii permanente : Casa Parohiala construita in anul 1730 cu expozitia etnografica,inaugurata in decembrie 2006.
Biblioteca comunala a fost desfiinţată in anul1968 , iar fondul de carte a fost transferat la comuna Cilnic. Numai in anul 2006 prin reînfiinţare , s-a trecut la transferul fondului de carte si amenajarea spatiului bibliotecii.Locatia in care a fost amenajata biblioteca este improprie datorita accesului riscant si a spatiului limitat de depozitare a cartilor. In perspectiva maririi fondului de carte din donatii, si a dotarii cu calculatoare este necesara schimbarea locatiei.
Discoteci- sunt organizate in mod sporadic , la marile sărbători de peste an şi cu ocazia Balului strugurilor , la mijlocul lunii septembrie.
13. Elemente de civilizatie populara
Costumul popular din zona,prin infatisare ,croi,ornamente si cromatica,atit cel femeiesc cit si cel barbatesc este reprezentativ pentru zona Vaii Secasului,apropiindu-se de « costumul de Saliste »
Costumul barbatesc traditional avea in componenta : camasa pina la genunchi din cinepa sau bumbac,iar in loc de pantaloni ,cioareci strinsi pe picior de lina ,iarna,sau de pinza ,vara.Mijlocul si-l incinge cu un serpar din piele neagra lat de 15 cm, frumos ornamentat. Peste camasa aveau pieptarul infundat asemanator celui din Poiana Sibiului. Laibarul, confectionat din postav negru , se poarta pe timp de ploaie si iarna.Capul şi-l acopera cu caciula neagra de miel,iar in picioare purtau opinci .Costumul femeiesc din Cut se compune din ie ,fusta,pieptar,catrinta,sort,chischinau,
pentru gateala capului,in picioare opinci,cisme sau pantofi.Iarna costumul era completat cu laibarul lung pina la genunchi.Nu exista mesteri populari in domeniul portului popular.
Ocupatii traditionale
In comuna Cut activitatile economice traditionale sunt legate de agricultura si cresterea animalelor, viticultura,si apicultura.Deasemenea activitati traditonale sunt confectiile metalice, textile,prelucrarea lemnului. Mestesuguri populare traditionale nu se mai practica ,desi mai sunt femei pricepute in tesut ,cusut si croitorie.
Intre elementele de civilizatie populara putem sa specificam moara taraneasca cu o vechime de peste un secol care functioneaza si la ora actuala pusa in functiune de un motor electric.
14. Obiceiuri traditionale populare
-Datorita influientei puternice pe care orasul si civilizatia a exarcitat-o asupra satului,obiceiuri ca sezatorile,clacile, care se practicau pina mai ieri,sunt condamnate la pieire.Din complexitatea de datini de nunta din trecut a mai ramas doar un schelet, pastrind totusi suflul traditional.
- Inmormintarea ,ultimul mare eveniment din viata unui om,atrage participarea intregii comunitati,cind este vorba de o persoana tinara. Priveghiul ,ramine in constiita satenilor ultima petrecere cu decedatul , de aceea in contrast cu adevarata situatie se pot intilni glume ale celor tineri, ori pacaleli ale celor batrini,risete ale asistentei.In priveghi care se practica in noptile premergatoare inmormintarii se vorbeste mult despre persoana disparuta, comentindu-se aspecte din viata lui.
Dintre datinile si obiceiurile ramase in traditia locului cele legate de sarbatorile de iarna sunt cele mai emotionante.Copiii de 6-10ani pornesc in grupuri de 3-4 la colindat din casa in casa la primele ore ale diminetii, dupa care « feciorii de la bute » insotiti de taraf colinda din casa in casa lucrul acesta fiind in ajunul Craciunului.
Descrierea făcută de Septimiu Albini in revista « TRIBUNA » in anul 1887,a acestui obicei din satul sau natal Cut,constitue prima si printre cele mai complete descrieri a unor obiceiuri de iarna din secolul al XIX-lea.
Festivalul de folclor « La portile traditiei si creatiei populare » constitue un arc peste timp,o manifestare care speram sa se permanetizeze anual in aceasta strabuna vatră de românism.
Preotul paroh Nistor Adrian are programat pentru anul in curs perelinaje religioase cu credinciosii .
Hramuri si alte sarbatori religioase.
25 Martie- Buna vestire –Hramul Biserici ortodoxe Cut
24 Septembrie-Hramul Manastiri Sf. Siluan Athonitul-Cut
Elemente etnografice specifice.
Dansurile populare specifice locului se incadreaza intr-un cadru mai larg zonei de confluienta din « Tara Secaselor »cu « Marginimea Sibiului ».Astfel putem intilni dansul « De doua »(invirtita), « Pe su’ mina » (hategana), « Jiana » si « Jocul de bata »
Cat priveste lirica populara ea cuprinde cea mai variata,bogata si vie expresie a folclorului din Cut, astfel avem : « cantecul de dragoste », de « jale »,de « catanie si razboi », « blestemele de dragoste », « catecul de lume si petrcere », « strigatura de joc »,si « balada populara ».
Interpreti, formatii sau grupuri folclorice.
Talentul si fantezia creatorului popular din Cut ne-au dat reprezentari si realizari la un inalt nivel artistic si estetic.Interpreti si grupuri folclorice valoroase s-au afirmat de-a lungul timpului cu pregnanta, ori de cate ori au avut ocazia sa o faca.
Printre reprezentantii cei mai de valoare ai comunei este si Roxana Reche. Ea a adus un imens prestigiu nu doar comunei natale ci si judetului,cantecului ardelenesc, folclorului in ansamblul sau.
Anul 2006 a constituit pentru ea implinirea tuturor visurilor de adolescenta cistigind toate concursurile de interpretare a catecului popular la care a participat:
Festivalul- «Mures pe marginea ta »
-« Cant si joc pe Hatibaciu »
-« Felician Farcasiu »
-« Vara ,vara ,primavara »
-« Festivalul de folclor Mamaia 2006 »
-« Festivalul National de folclor Strugurele de Aur » 2006
Grupurile vocale barbatesti si mixte sunt in schimbare de generatii, dar prin eforturi comune se poate continua cu aceasta traditie.
15.Baza sportiva a comunei este deficitara ,terenul sportiv este situat in zona inundabila,iar in anii ploiosi este greu de intretinut.
In intravilanul localitatii Cut sunt ridicate doua monumente de catre Iuliu Albini fiu al satului ( 1861-1948) notar in Zlatna
16. Infrastructura- Comuna Cut este situata in partea de sud-est a judetului, iar limita ei sudica e strabatuta de calea ferata dubla neelectrficata Sibiu- Vintu de Jos.Pe raza comunei functioneaza o halta C.F.R., fara personal angajat.
Drumuri locale
Comuna este deservita de drumul comunal DC 47, drum care urmeaza a fi trecut in drum judetean din acest an (2007).
Celelalte drumuri locale satisfac o parte din necesitatile actuale,insa podurile au o capacitate gabaritica redusa.
Comunicatii- Oficiul Postal functioneaza intr-o cladire privata neexistind sediu pentru acesta. Telefonia fixa este asigurata de o centrala telefonica digitala Goldstar,cu o capacitate totala de 396 linii,in prezent fiind 336 abonati.
Semnalul TV poate fi receptiont pe raza comunei este TVR 1,TVR 2,iar reţeaua de cablu TV asigura 25 programe.
In comuna nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, apa folosita fiind din explorarea panzei de apa freatica de mica adincime, care nu e corespunzatoare din punct de vedere calitativ. De asemenea localitatea nu dispune de un sistem de canalizare a apelor uzate menajere.
17.Activitatea economica in localitatea
Pe teritoriul administrativ al comunei nu functioneaza unitati industrale de amploare.
Referinte bibliografice :
1. Planul Urbanistic General al Comunei Cut
2. Ilie Moise “ Studii si comunicari” Sibiu 1990
3. M.Constantinescu,
4. Colectia ziarului « UNIREA »
Întocmit :
Vasile Cîmpean- bibliotecar
Comuna Cut este asezata pe un platou al carui relief este format din dealuri si ses.Coordonatele geografice ale localitatii sunt:
45 90 latitudine Nord
23 40 longitudine Est
Comuna este asezată în partea de est a judetului Alba.Delimitarea teritoriului administrative se face astfel:
- la nord se afla comuna Daia Romana
- la vest se afla municipiul Sebeş
- la est se afla comuna Spring
- la sud se afla comuna Cilnic
Teritoriul administrative al comunei Cut are o suprafata de 2763,82 ha(27,64 Km)reprezentind 0,44% din suprafata judetului.Fragmentarea reliefului este moderata cu altitudini modeste (vf.Dealul Gorganului 442 m.)
1. Cai de comunicatii ce strabat teritoriul administrative al comunei :
-calea ferata care face legatura intre Sebes si Sibiu
-drumul communal DC 47
-D.N..1 la 2 km.de centrul comunei
Comuna Cut este alcatuita din: -localitatea resedinta de comuna Cut
La o distanta de 46 Km. spre sud se afla municipiul Sibiu,la 12 Km sud –vest municipiul Sebes iar la 25 Km.nord municipiul Alba Iulia.
2.Evolutia populatiei
ANUL 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2006
Populatia localitatii Cut 2063 1922 1768 1746 1391 1254 1254
Populatia este in mare majoritate de nationalitate romana,romii sunt integrati destul de bine in societate si nu au statut aparte,iar populatia s-a declarat 99% de religie ortodoxa.
Activitatea de baza a localnicilor o constituie agricultura,cresterea bovinelor,ovinelor si porcinelor.
Pe raza comunei îşi desfăşoară activitatea S.C.Valahia S.R.L.-productie de mobile pentru export unde exista aproximativ 100 de angajati( o parte sunt veniti din comunele vecine Cilnic,Girbova).Timplaria este profesia de baza in industria zonei,avind navetisti la Sebes la intreprinderile de profil,confectii textile si pielarie,prelucrari mecanice,transporturi,dar o buna parte a tineretului sunt plecati la lucru in strainatate: Spania,Italia,Cipru,Germania.
3.Autoritatea administrative
Sediul Primariei : CUT str. Principala nr. 29
Telefon : 0258745111 , 0258745113
Telefon fax :0258745113
E-mail : Primariacut@yahoo.com
Site-ul comunei :www.comunacut.ro
Blog biblioteca : Biblioteca-Cut. blogspot.ro
Primar :MUTU VASILE
Persoana de contact pentru relaţii asupra fişei monografice: Cimpean Vasile, bibliotecar .
4.Aspecte geologice
În teritoriu se deosebesc formaţiuni geologice apartinind Podisului Secaselor,ca parte a Podisului Transilvaniei. Morfologic se prezinta sub forma unui relief de podis cu o structura de ansamblu in care se deosebesc doua etaje structurale :
-unul prelaramic alcatuind fundamentul constituit din sisturi cristaline si formatiuni sedimentare pina la cretacicul superior inclusiv.
-altul postlaramic reprezentind umplutura deprediunii pina in policen cind se ajunge la colmatarea depresiunii Transilvaniei, aceasta evoluind mai departe ca uscat supus actiunii agentilor externi.
Dispozita retelei hidrografice a dus la formarea teraselor si luncilor cu depunerile corespunzatoare.
Pe suprafata administrativa a comunei nu se intilnesc forme bizare de relief.
Zonele morfologice ale comunei :
-Zona colinara (in partea de nord a comunei)
-Zona de lunca(adiacenta piriului Secas)
-Zona depresionara(se incadreaza in depresiunea Apoldului)
5.Clima
Temperatura medie anuala este de peste 9 C cu usoare modificări .Maxim de temperatura medie anuala in luna iulie este de 21 C,iar mimim in luna ianuarie de -3,3 C.
Ca urmare a schimbarilor climaterice din ultimii ani zapada din punct de vedere cantitativ si a duratei ei este un fenomen tot mai rar intilnit pe toata perioada sezonul hibernal.
Un bun prilej de recreere o constitue pentru localnici o iesire la padure(in imediata ei apropiere se munceste la inaltarea unei frumoase manastiri)sau pe malul Secasului.
Zona Cutului este străbătută de cute diapire ,apele subterane din zona sunt clorurosodice ,incă neutilizate dar excelente în tratarea diferitelor boli.( reumatice).
Dorim sa initiam si sa permanetizam in data de 15august « Intilnirea cu fii satului » sau , « Ziua Cutului »
6.Hidrografie
Apele de suprafata, sunt date de valea Satului,care se varsa in riul Secas,care strabate comuna. Debitele maxime se produc primavara, 55mc/s la Statia Hidrometrica ,Cunta situata in amonte de localitate.Valea Cutului are caracter torential,vara aproape seaca iar iarna ingheata total.
7.Vegetatia
Vegetatia specifica teritoriului administrativ al comunei Cut este relativ bogata ,in component padurii, intilnim : stejarul,gorunul,fagul,paltinul de camp,carpenul,alunul.
Pajistile au o raspindire mai mare si sunt reprezentate prin specii mezofile si xeromezofile.(colilia,murar,iarba pinului,sinzienele,cicoarea,mohorul,papadia.musetelul)
Fauna salbatica o reprezinta caprele rosii de padure,iepurii,mistretii,lupii,vulpile,si pasarile(vrabia,ciocanitoarea,mierla,cucul,bufnita,uliulporumbar,sturzul,stancuta,prigoria.
Pericole naturale
Fenomenele fizico-geologice sunt determinate de morfologia terenului,de actiunea factorilor exogeni,asupra acestuia,cursurile de apa,in special a celor torentiale,clima(inghet ,dezghet},cat si activitatea atropica. Eroziuni de maluri sunt depistate pe cursul piriului Secas si a vailor din zona. Alunecarile de teren au fost constatate sub forma activa in extravilanul si chiar in intravilanul localitatii.{cea mai activa zona este pe dealul Bisericii.}.In zona de lunca,paraul Secas in decursul anilor a produs revarsari ale apelor in unele perimetre cu caracter catastrofal.
8.Solurile
Tipurile de soluri care se intilnesc in zona sunt : cernoziomurile de toate tipurile,solurile aluvionare, solurile brun roscate de padure, soluri negre de fineata umeda, soluri saraturoase,lacovisti.
Pe aceste tipuri de soluri culturile specifice sunt : griul,porumbul,cartoful,plante furajere, vita de vie.
9.Aspecte ale geografiei populatiei.
Prima mentiune documentara despre CUT dateaza din anul 1291,dar vestigii ale trecutului,(ceramica arsa de origine romana si ceramica din epoca bronzului)au fost scoase la lumina zilei pe teritoriul comunei.
Legendele amintesc că în acest loc Traian ( Troian) l-ar fi invins in ultima lupta pe Decebal. Aici calul lui Traian ar fi baut apa dintr-un izvor iar acesta ar fi spus să se ridice un sat care sa se numeasca « fund de vale », unul din sensurile cuvintului, « CUT » in limba slava.
Rezonantele culturale sunt la fel de bogate astfel Septimiu Albini-director al revistei Tribuna,secretarul Comitetului National Roman ,semnatar al Memorandumului,autor al primei monografii folclorice editata in anul 1887.
Dr. Ilie Daianu,nascut in Cut in anul 1868 :
-Director al ziarului “Dreptatea”din Timisoara
-in 1895 preia conducerea ziarului” Tribuna” din Sibiu.
-din 1902 vreme de un deceniu redacteaza la Cluj “Ravasul”
- protopop al Clujului din 1902 , vreme de aproape 40 de ani
- deputat si senator
- autor a unui insemnat numar de scrieri istorice,literare si bisericesti.
Numar de gospodarii.
-501 locuinte, suprafata locuibila este de 14,30 mp/locuitor
- starea fondului construit este buna si foarte buna in propriatate de 49,30%.
- nr de gradinite una(spatiu inchiriat)
- nr scoli medii una
10.Tipul de asezare traditional
Localitatea Cut apartine zonei de ses cu vatra satului adunata, cu functiune agricola in principal,iar in plan secundar este un centru de cazare a activelor pentru localitatile invecinate.Teritoriul administrativ al comunei Cut face parte din zona de influenţă a centrului cu rol de echilibru –Municipiul Sebeş.
Gospodăria ţărănească tipică din Cut este alcatuită din următoatele corpuri de clădiri :-casa de locuit cu dependinte ,grajdul,şura,coteţul pentrul porci,coteţul pentru găini, şopron şi fântâna.
Tipul de casa care predomină la ora actuală în localitatea Cut ,este aidoma celei săseşti din zonă . Interiorul casei taranesti tipic se poate viziona in cadrul colectiei « ILIE MOISE » si a colectiei din expozitia deschisa in decembria 2006 in cadrul Casei Parohiale.În localitate mai sunt puţine familii care respectă interiorul casei taranesti de odinioara.
Pe raza comunei nu sunt obiective turistice naturale care sa prezinte interes.
O constuctie cu o bogata carte de vizita ,datata din anul 1730 este Conacul Bethleem, readus la viata de Parohia Ortodoxa Cut, actualmente casa parohiala cu expozitie etnografica.
11. Edificii religioase
Datorita unor oameni cu suflet mare in primul rind Ilie Pastiu s-au pus bazele unui asezamint monahal,intr-un colt de rai,pe raza comunei cu posibilitati destul de bune de acces : Schitul « SFANTUL SILUAN ATHONITUL » cu Hramul in ziua de 24 septembrie.
Biserica Ortodoxa din Cut o ctitorie a anilor 1979-1991,impresioneaza prin maretia constructiei si este rodul stradaniei locuitorilor din comuna Cut si a parintelui paroh din acea perioad Galaţă Ioan. Hramul bisericii este « Buna vestire » sărbătorit la 25 martie.
12. Edificii Culturale
Colectii :- doua interioare de casa taraneasca ,in cadrul « Colectiei Ilie Moise » si a colectiei de la Casa Prohiala.
Caminul Cultural- construit in 1954, actualmente necesita lucrari de modernizare si intretinere pentru care nu exista suficienti bani. Singura sursa de venit pentru camin este autofinantarea. Anul trecut (2006) datorita alunecarilor de teren din zona bisericii a servit drept locas de cult in camin oficiindu-se liturgiile in zilele de duminica si in sarbatori. Mai recent tinerii constituiti in « Butea Junilor »işi rezerva dreptul de folosinta asupra localului pe perioada 15 Noiembrie-8 Ianuarie .
Expozitii permanente : Casa Parohiala construita in anul 1730 cu expozitia etnografica,inaugurata in decembrie 2006.
Biblioteca comunala a fost desfiinţată in anul1968 , iar fondul de carte a fost transferat la comuna Cilnic. Numai in anul 2006 prin reînfiinţare , s-a trecut la transferul fondului de carte si amenajarea spatiului bibliotecii.Locatia in care a fost amenajata biblioteca este improprie datorita accesului riscant si a spatiului limitat de depozitare a cartilor. In perspectiva maririi fondului de carte din donatii, si a dotarii cu calculatoare este necesara schimbarea locatiei.
Discoteci- sunt organizate in mod sporadic , la marile sărbători de peste an şi cu ocazia Balului strugurilor , la mijlocul lunii septembrie.
13. Elemente de civilizatie populara
Costumul popular din zona,prin infatisare ,croi,ornamente si cromatica,atit cel femeiesc cit si cel barbatesc este reprezentativ pentru zona Vaii Secasului,apropiindu-se de « costumul de Saliste »
Costumul barbatesc traditional avea in componenta : camasa pina la genunchi din cinepa sau bumbac,iar in loc de pantaloni ,cioareci strinsi pe picior de lina ,iarna,sau de pinza ,vara.Mijlocul si-l incinge cu un serpar din piele neagra lat de 15 cm, frumos ornamentat. Peste camasa aveau pieptarul infundat asemanator celui din Poiana Sibiului. Laibarul, confectionat din postav negru , se poarta pe timp de ploaie si iarna.Capul şi-l acopera cu caciula neagra de miel,iar in picioare purtau opinci .Costumul femeiesc din Cut se compune din ie ,fusta,pieptar,catrinta,sort,chischinau,
pentru gateala capului,in picioare opinci,cisme sau pantofi.Iarna costumul era completat cu laibarul lung pina la genunchi.Nu exista mesteri populari in domeniul portului popular.
Ocupatii traditionale
In comuna Cut activitatile economice traditionale sunt legate de agricultura si cresterea animalelor, viticultura,si apicultura.Deasemenea activitati traditonale sunt confectiile metalice, textile,prelucrarea lemnului. Mestesuguri populare traditionale nu se mai practica ,desi mai sunt femei pricepute in tesut ,cusut si croitorie.
Intre elementele de civilizatie populara putem sa specificam moara taraneasca cu o vechime de peste un secol care functioneaza si la ora actuala pusa in functiune de un motor electric.
14. Obiceiuri traditionale populare
-Datorita influientei puternice pe care orasul si civilizatia a exarcitat-o asupra satului,obiceiuri ca sezatorile,clacile, care se practicau pina mai ieri,sunt condamnate la pieire.Din complexitatea de datini de nunta din trecut a mai ramas doar un schelet, pastrind totusi suflul traditional.
- Inmormintarea ,ultimul mare eveniment din viata unui om,atrage participarea intregii comunitati,cind este vorba de o persoana tinara. Priveghiul ,ramine in constiita satenilor ultima petrecere cu decedatul , de aceea in contrast cu adevarata situatie se pot intilni glume ale celor tineri, ori pacaleli ale celor batrini,risete ale asistentei.In priveghi care se practica in noptile premergatoare inmormintarii se vorbeste mult despre persoana disparuta, comentindu-se aspecte din viata lui.
Dintre datinile si obiceiurile ramase in traditia locului cele legate de sarbatorile de iarna sunt cele mai emotionante.Copiii de 6-10ani pornesc in grupuri de 3-4 la colindat din casa in casa la primele ore ale diminetii, dupa care « feciorii de la bute » insotiti de taraf colinda din casa in casa lucrul acesta fiind in ajunul Craciunului.
Descrierea făcută de Septimiu Albini in revista « TRIBUNA » in anul 1887,a acestui obicei din satul sau natal Cut,constitue prima si printre cele mai complete descrieri a unor obiceiuri de iarna din secolul al XIX-lea.
Festivalul de folclor « La portile traditiei si creatiei populare » constitue un arc peste timp,o manifestare care speram sa se permanetizeze anual in aceasta strabuna vatră de românism.
Preotul paroh Nistor Adrian are programat pentru anul in curs perelinaje religioase cu credinciosii .
Hramuri si alte sarbatori religioase.
25 Martie- Buna vestire –Hramul Biserici ortodoxe Cut
24 Septembrie-Hramul Manastiri Sf. Siluan Athonitul-Cut
Elemente etnografice specifice.
Dansurile populare specifice locului se incadreaza intr-un cadru mai larg zonei de confluienta din « Tara Secaselor »cu « Marginimea Sibiului ».Astfel putem intilni dansul « De doua »(invirtita), « Pe su’ mina » (hategana), « Jiana » si « Jocul de bata »
Cat priveste lirica populara ea cuprinde cea mai variata,bogata si vie expresie a folclorului din Cut, astfel avem : « cantecul de dragoste », de « jale »,de « catanie si razboi », « blestemele de dragoste », « catecul de lume si petrcere », « strigatura de joc »,si « balada populara ».
Interpreti, formatii sau grupuri folclorice.
Talentul si fantezia creatorului popular din Cut ne-au dat reprezentari si realizari la un inalt nivel artistic si estetic.Interpreti si grupuri folclorice valoroase s-au afirmat de-a lungul timpului cu pregnanta, ori de cate ori au avut ocazia sa o faca.
Printre reprezentantii cei mai de valoare ai comunei este si Roxana Reche. Ea a adus un imens prestigiu nu doar comunei natale ci si judetului,cantecului ardelenesc, folclorului in ansamblul sau.
Anul 2006 a constituit pentru ea implinirea tuturor visurilor de adolescenta cistigind toate concursurile de interpretare a catecului popular la care a participat:
Festivalul- «Mures pe marginea ta »
-« Cant si joc pe Hatibaciu »
-« Felician Farcasiu »
-« Vara ,vara ,primavara »
-« Festivalul de folclor Mamaia 2006 »
-« Festivalul National de folclor Strugurele de Aur » 2006
Grupurile vocale barbatesti si mixte sunt in schimbare de generatii, dar prin eforturi comune se poate continua cu aceasta traditie.
15.Baza sportiva a comunei este deficitara ,terenul sportiv este situat in zona inundabila,iar in anii ploiosi este greu de intretinut.
In intravilanul localitatii Cut sunt ridicate doua monumente de catre Iuliu Albini fiu al satului ( 1861-1948) notar in Zlatna
16. Infrastructura- Comuna Cut este situata in partea de sud-est a judetului, iar limita ei sudica e strabatuta de calea ferata dubla neelectrficata Sibiu- Vintu de Jos.Pe raza comunei functioneaza o halta C.F.R., fara personal angajat.
Drumuri locale
Comuna este deservita de drumul comunal DC 47, drum care urmeaza a fi trecut in drum judetean din acest an (2007).
Celelalte drumuri locale satisfac o parte din necesitatile actuale,insa podurile au o capacitate gabaritica redusa.
Comunicatii- Oficiul Postal functioneaza intr-o cladire privata neexistind sediu pentru acesta. Telefonia fixa este asigurata de o centrala telefonica digitala Goldstar,cu o capacitate totala de 396 linii,in prezent fiind 336 abonati.
Semnalul TV poate fi receptiont pe raza comunei este TVR 1,TVR 2,iar reţeaua de cablu TV asigura 25 programe.
In comuna nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila, apa folosita fiind din explorarea panzei de apa freatica de mica adincime, care nu e corespunzatoare din punct de vedere calitativ. De asemenea localitatea nu dispune de un sistem de canalizare a apelor uzate menajere.
17.Activitatea economica in localitatea
Pe teritoriul administrativ al comunei nu functioneaza unitati industrale de amploare.
Referinte bibliografice :
1. Planul Urbanistic General al Comunei Cut
2. Ilie Moise “ Studii si comunicari” Sibiu 1990
3. M.Constantinescu,
4. Colectia ziarului « UNIREA »
Întocmit :
Vasile Cîmpean- bibliotecar
marți, 8 mai 2012
CITATE DESPRE BIBLIOTECA
Biblioteca este un frigider pentru conservarea gândurilor.
Dacă ai o grădină şi o bibliotecă, ai tot ceea ce îţi trebuie.
Îmi imaginez Paradisul ca pe un fel de bibliotecă.
Soarta multor oameni a atârnat de faptul că în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotecă Într-o bibliotecă, numai un prost se poate plânge de singurătate.
Îmi doresc un cimitir discret, dotat cu o mare bibliotecă
Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă, şi aşa, el poate să şadă liniştit în bibliotecă să citească!
Numai în biserică şi în bibliotecă tăcerea este de aur!
Biblioteca: adevărata Arcă a lui Noe.
VINO LA BIBLIOTECĂ!
Serviciile bibliotecii:
Dacă ai o grădină şi o bibliotecă, ai tot ceea ce îţi trebuie.
Îmi imaginez Paradisul ca pe un fel de bibliotecă.
Soarta multor oameni a atârnat de faptul că în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotecă Într-o bibliotecă, numai un prost se poate plânge de singurătate.
Îmi doresc un cimitir discret, dotat cu o mare bibliotecă
Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă, şi aşa, el poate să şadă liniştit în bibliotecă să citească!
Numai în biserică şi în bibliotecă tăcerea este de aur!
Biblioteca: adevărata Arcă a lui Noe.
VINO LA BIBLIOTECĂ!
Serviciile bibliotecii:
- Împrumut la domiciliu; ·
- Consultarea documentelor la sala de lectură; ·
- Informare bibliografică; ·
- Accesul gratuit la internet prin programul Biblionet ·
- Activităţi de comunicare a colecţiilor ( lansări de carte, expoziţii, zilele bibliotecii, etc.)
joi, 14 aprilie 2011
Noi servicii ale bibliotecii
Cu deosebită bucurie vă anunţăm că biblioteca noastra este participantă în programul Biblionet şi începând din luna mai 2011 a primit 4 calculatoare cu acces la Internet care vor putea fi folosite de cititorii din comună. Într-o societate în care informaţia costă , iată aveţi posibilitatea de a vă informa şi documenta gratuit în probleme din cele mai diverse domenii .Astfel pentru elevi şi profesori la bibliotecă se pot distra şi găsi tot felul de lucruri interesante pentru şcoală sau ei.În sprijinul administraţiei publice locale , biblioteca se implică mai mult în viaţa comunităţii prin resursele de care dispune. Biblioteca este păstrătoare de cultură locală , dar oferă şi informaţii de ultimă oră. Apelăm la publicul larg :Veniţi la bibliotecă, unde puteţi găsi informaţii despre tot ce vă interesează !Accesul la internet este gratuit şi există şi reţea de wi-fi .Bibliotecile sunt pe cale să se schimbe: Vizitaţi-ne, să vedeţi despre ce este vorba!
Asigurăm tuturor oamenilor accesul egal la beneficiile oferite de noua tehnologie.
Asigurăm tuturor oamenilor accesul egal la beneficiile oferite de noua tehnologie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)